Apelul fusese
dat prin 112 cu trei minute dupa ora 08. Dimineata. Luni. Tanti Maricica,
femeia care facea curatenia in firma si-a dat seama ca e ceva in neregula dupa
ce a descuiat usa sediului. A tastat codul alarmei, a intrat si a vazut ca
lipseste ceva. Era si greu sa nu ii sara in ochi. Disparuse tocmai seiful aflat
in casierie, un seif de aproape 1 metru si jumatate inaltime si greu de vreo
200 de kilograme. A venit imediat toata politia orasaneasca: criminalisti,
sectoristi, sefi. Plus multi de gura casca.
Cu greu i-au tinut la distanta, dar era primul seif furat vreodata in
oras, asa ca mirarea era mare. Si curiozitatea la fel.
-Eu am vazut
pe la 2 noaptea o masina ciudata. Neagra. Si cu numere de Bulgaria. Nu aveam somn si am iesit pe balcon sa fumez o
tigara.
Imediat martorul fu luat in primire de un
agent care toata viata lui si-a dorit sa fie detectiv.
-Asa, si?
-Da, pai
nevasta nu ma lasa sa fumez in casa. Stiti, ea nu a fumat niciodata si nu ma
lasa nici pe mine. Si eu fumez din liceu, deci va dati seama
-Lasa asta,
urla agentul cu aere de FBI agent. Zi de hoti!!!
-Aaaa, pai au
plecat spre canal. Dar nu am vazut cati erau sau daca au luat ceva. Era neagra
toata. Masina. Si geamurile erau negre.
Din trei
priviri si doua vorbe comandantul a impartit oamenii in 2 echipe. Criminalistii
au ramas in sediu. Pentru amprente. Restul au plecat spre Canalul Dunarea Marea
Neagra.
-Fa-mi rost
de un scafandru. Unul bun. Pina diseara vreau sa gasesc seiful.
Deja pusese rotitele
in miscare. Nu degeaba facuse el facultatea la seral. Ce conteaza ca la baza era
inginer constructor, specializare poduri, lupta impotriva criminalitatii o avea
in sange. Si singurul loc in care hotii ar fi putut arunca seiful in canal era
in curba aia mare, la cinci kilometric de oras. E singurul loc in care poti
aproape sa intri cu rotile masinii in apa canalului. De asta, multi dintre
localnici isi spalau acolo masina.
-A ajuns scafandrul?
Hai, echiparea. Pina se intuneca vreau sa raportez la judet ca am gasit seiful
si pina maine ii prindem si pe hoti.
Si a intrat
saracul scafandru in apa rece ca gheata. Era ora 11.00 si sfarsit de martie, asa ca mai mult de cinci
grade nu erau in apa. Avea macar avantajul ca se bucura de o vizibilitate
perfecta. Apa era aproape cristalina, mai ales ca tot mai putine nave tranzitau
canalul
La 14.10 i-a atras atentia ceva metallic. Si cenusiu,
la fel ca seiful. A iesit la mal, a luat o funie, s-a scufundat mai departe si
a scos prada la suprafata. Comandantul deja zambea gandindu-se cat de bine va
da asta in ochii sefilor si cat de bun este flerul lui.
Si au scos-o
din apa. O dacie 1310, furata din fata Primariei acum doua saptamani. Era Dacia fostului sef de politie. Alarma
falsa, deci. Si a intrat din nou. Zece minute mai tarziu a mai vazut ceva. Tot metallic,
dar nu cenusiu, ci rosu. O alta Dacie, disparuta la inceputul weekendului. Diferenta
era ca asta avea si parbrizul distrus.
-Hai, te
odihnesti 3 minute si te bagi inapoi. Ca eu nu stau toata ziua dupa tine. Mai am
si alte AN-uri pe cap (fapte cu autor necunoscut) si ma preseaza si pe mine
sefii de la Constanta.
A apucat sa
stea 2 minute. Cat sa-si traga sufletul. Si-a verificat nivelul de oxigen din
butelie, si-a sters geamul vizorului si a intrat iar. Parca apa nu mai era la
fel de rece. Doar mai tulbure. Dar chiar si asa a rezistat mai putin de un
minut si jumatate.
-Dom commandant,
eu ma las pagubas. Am mai gasit una. Tot o Dacie. Neagra. Io-s scafandru, nu angajat la
programul rabla.
Seiful nu a
fost gasit nici in ziua de azi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu