Era un frig
de crapau pietrele la Cernavoda. La propriu. Si el era imbracat doar cu o haina
subtire din piele. Degeaba avea bocanci in picioare si un fes gros de lina pus
pe cap. Cele cinci-sase minute in care iesea din masina sa faca transmisiunea
in direct erau dureroase. Simtea cum gerul ii musca bucata cu bucata din
degete, din fata, din fiecare centimetru de piele neacoperita
-Du-te la
locul crimei. Si fii pregatit de specacol.
Era cea mai
buna sursa de informatii pe care o avea in momentul ala. Un acoperit, sau un
sef de acoperiti, nu stia prea bine sa zica. Cert este ca ii dadea niste
informatii bomba, mereu bine verificate. Niciodata nu pierduse cand a mers pe
mina lui. Asa ca nu a stat prea mult pe
ganduri, si-a luat operatorul, carul de transmisiune si a plecat la locul
crimei, desi restul presei ramanea in fata politiei.
Fusese o zi
foarte ciudata din care nimeni nu mai intelegea nimic. Si asta nu avea nicio
legatura cu cele -15 grade de afara. Un tinar, idiot, proaspat casatorit dupa o
relatie cu nabadai, s-a incuiat cu proaspata sotie in masina, a accelerat la
maximum si a sarit cu masina in canalul Dunarea-Marea Neagra. Ea a murit pe
loc.
Lumea s-a
adunat ca la circ. Au gasit masina, au gasit-o si pe sotie. El dat disparut,
mai mult ca sigur inecat. Politistii au mers sa anunte parintii fetei de
tragedie insa i-au gasit pe amandoi morti. Injunghiati. In casa in care o
crescusera pe fata.
-Un minut pina
la tine. Probe de sunet.
A numarat mecanic
pina la 10.
-
E
ok. In 30 intri.
A auzit in
casca vocea prezentatorului care incerca sa sintetizeze tragedia in doar cateva
cuvinte. Respire tot mai rar. Sa isi oxigeneze plamanii, sa-si mascheze
emotiile
-Corespondentul
nostru se afla la Cernavoda, chiar in fata casei in care a avut loc dubla
crima.
Si a inceput
sa vorbeasca. Incerca sa ramana calm. Sa nu se lase coplesit de povestea demna
de filmele horror. Sa uite de frigul de
afara. Sa uite de cei trei morti, sa uite de idiotul dat in continuare disparut.
Sa uite ca fata ucisa era mai mica decat el cu niste ani. Reusise sa intre intr-un
fel de transa. Voia doar sa-si spuna poezia si sa urce in masina, sa dea drumul
la caldura si sa plece spre casa. Era ultimul live. Merita o pauza.
A auzit
bocete in dreapta lui si a vazut cu coada ochiului o babuta imbracata in negru
care se stergea cu un batic la ochi si care plangea exact ca-n filmele cu
bocitoare.
-Erau oameni
buni, cu frica de Dumnezeu. Chiar azi am fost pe la ei s acer niste ulei, dar
nu mi au raspuns. Si poarta era incuiata….
I-a vazut pe
cei din echipa lui cum dau bir cu fugitii razand fara a pricepe care era partea
haioasa in toata povestea. Si a dat seama apoi ca babuta s-a apropiat incet,incet,
la cativa centimetri de el, ba mai mult, ca isi lipeste umarul de corpul lui. Totul
spre amuzamentul celor din jur. Mai avea putine lucruri de zis si a decis sa
scurteze tranmisiunea cand a vazut femeia facand un pas in fata si intrand cu
jumatate de corp intre el si camera.
-Asta a fost
tot, merci. Fugi acasa si bea ceva fierbinte. Meriti. Ne auzim maine.
A tras in
piept aerul inghetat de Cernavoda.
-A fost bine
maica?
-BINE? !?
-Tranmisiunea?
A fot bine? Ne-am vazut la televizor? Amandoi?
Nu intelegea
ce vrea sa zica femeia. Femeia care acum citeva secunde plangea ca din gura de
sarpe si care acum avea un zambet sugubat pe fata.
-Cum sa fie
bine? O intreba…
-Pai stii
maica. Eu am doi baieti. Si o fata. Baietii sunt in Paris plecati. De trei ani.
Fata e in Spania.
-Nu inteleg
-Stai ca-ti
explic. Eu nu I am mai vazut de trei ani. Si nici ei pe mine. Si cand au auzit
ce s-a intamplat si ca se da totul la televizor mi-au zis sa ma bag si eu in
fata camerei. Sa ma vada ca-s sanatoasa. Deci, a fost bine? Ne-am vazut la
televizor? Maine mai veniti? Ca fata era
la munca la ora asta
