Sunt fericit si ma simt
bine
Sensul vietii l am gasit
Intalnindu-te pe tine
-Edy, esti bine tati?
-Da, de ce?
-Pai facem abstractie de
faptul ca suntem intr-o sectie de politie, ca nu ne vedem capul de traba, ca
avem AN-uri cat sa spalam pe cap cu ele ( infractiuni cu Autor Necunoscut n.r),
facem abstractie si de faptul ca ne-am putea trezi cu un control dupa bataia cu
amercanii de azi noapte de la Cazino. Dar sa cati imnul Stelei de dimineata, de
la prima ora. Cand toata Sectia stie ca tu esti dinamovist din ala inrait care
merge la meciuri
-Ce imn zici tu acolo?
Ce Steaua? E o melodie misto. Si e cantata de Tapinarii. Nu mai are voie omul
sa fie indragostit cu voi.
Adevarul era ca era
intr-o perioada a dracului de misto a vietii lui si reusea cu brio sa nu duca
acasa problemele de la serviciu. Si erau. Cu duiumul. Era singura sectie de
politie din toata Mamaia si in varf de sezon estival munceau ca niste robi. De
multe ori venea la sapte dimineata si pleca la cateva ore dupa apusul soarelui.
Abia-si mai vedea sotia si copilul. Si facea mult teren, dar completa si
vagoane de hartii. Si asta il enerva teribil de fiecare data.
Era un politist atipic.
Un politist cool in adevaratul sens al cuvantului, un politest bun caruia ii
mergea mintea si care gandea cu 2 secunde mai repede decat restul colegilor
sai. Nu purta uniforma si asta ii ajuta
mult in investigatiile de teren. Avea insigna mascata, la sold, exact ca in
filmele americane. Si mai avea si un fler imbatabil la hoti. Ii mirosea de la
distanta si nu dadea gres niciodata. Asta desi facuse doar un singur an de
psihologie. La seral, dar nu invatase nimic acolo.
-Sunt fericit si ma simt
bine…
-Ce dracu ne facem cu
americanii astia? Si termin-o cu cantatul! Cine ti-a zis ca ai voce? Canti
prost!!! Si nu mai sta cu fundul pe birou ca nu esti in CSI Miami. Esti la
Politia Mamaia
-Ne-om descurca noi si
cu americanii.
Sensul vietii l-am
gasit…
De parca nu aveau
destule pe cap. Noaptea trecuta zece militari americani de pe Aeroportul
Kogalniceanu, toti niste pachete de muschi de aproape 2 metri s-au luat la
bataie cu niste smecherasi din Constanta. Vreo 20 la numar. A iesit un taraboi
ca-n filme. Dinti sparti, ochi vineti, mandibule mutate de la locul lor.
Deocamdata nu exista vreo plangere. Nici americanii, nici romanasii nu au venit
sa dea cu sumsemnatul sau sa spuna ca nu de la ei a inceput totul. Deocamdata
-Hello. Detective!
A ridicat ochii dintr-o
plangere facuta mai veche de un turist din Targu Jiu care fusese pradat de o
turista agatata intr-un club. Nu intelesese daca gorjeanul spera sa-si
recupereze portofelul si telefonul care ii disparusesra din camera de hotel sau
se indragostise de hoata
Scapa un “HELLO” timid
printre dinti. Era singurul din birou care vorbea bine engleza. Si singurul
fara uniforma.
In usa se afla un
militar American. 50-55 de ani. Bine implinit. Genul de om care se trezeste la
5 dimineata si alearga un semimaraton. Ochelari de politist American, desi
uniforma era clar de general US NAVY.
“Asta o fi de la
puscasii marini. La cum arata. E genul care te pune la podea pina apuci sa spui
Mamaia.dar macar avem ocheari la fel.”
-Hellor. Can I help you?
-YES, DETECTIVE!!
Simtea cum I se umple
inima de bucurie cand auzea cuvantul DETECTIVE, pronuntat intr-o engleza
perfecta. DETECTIVE! Toata viata si-a dorit sa fie DETECTIVE.
Asa cum banuia, era
comandantul militarilor petrecareti implicati in bataia de noaptea trecuta.
Militarii mai aveau citeva zile inainte sa se intoarca in Afganistan si el voia
sa stie daca mai pot face asta sau urmeaza sa-I trmita pe toti, la pachet, in
State unde sa fie deschisa propria ancheta. Si cum el era singurul care vorbea
fluent engleza. Si cum apelativul DETECTIVE suna ataaaaaat de bine….
Timp de 30 de minute i-a
explicat generalului cum stau lucrurile. Chiar daca nu exista inca o plangere,
el avea deja informatiiile. Vorbise cu vreo doi dintre ospatarii clubului,
vorbise chiar si cu bodyguarzii care au incercat, intr-o prima faza, sa ii
desparta. Au incercat. Dar ce sa faca 5 bodyguarzi impotriva a 30 de nebuni? Si
cum bataia s-a mutat in strada, nu au avut motive sa-si puna pielea la bataie.
Dar informatiile dateerau bune. Si nu trebuia sa stie multa psihologie ca sa
inteleaga ca generalul era multumit de informatiile primate de la DETECTIVUL
din Mamaia. Asa ca la final i-a strans
mana, I-a multumit si i-a promis ca va face totusi propria Ancheta.
-Thank you, DETECTIVE1
-Sefu, sefu! Mi-au furat si mie camera foto de pe cearsaf. La Perla,
dimineata. Banuiesc pe cineva.
-Mergeti la colegul meu,
va rog, eu mai am ceva de discutat cu domnul general.
-No problem sir…
-Thanks again, detective
-Da sefu, dar mi-au furat camera foto. Era noua. In garantie. Am luat-o
de la Altex. In garantie era.
-Ba, tu nu auzi ca eu is
detectiv? Du-te la colegul meu. Lasa-ma cu prostiile tale acum.
Good by sir. Have a nice
day
Sunt fericit si ma simt
bine…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu