duminică, 20 ianuarie 2013

hotul de tancuri

era descurcaret de mic. le lua rapid maruntii celorlalti copii din fata jocului la jocurile in care castiga mereu cel care arunca moneda mai aproape de o linie trasata cu creta sau care reusea sa bage toate monezile in mici gropi sapate inpamant. cand avea doar 5 ani si jumatate a furat din poseta mamei 100 de lei si a cumparat doua cutii de gume turbo. la sfarsitul zilei toti vecinii lui mestecau guma de ii dureau falcile. pe el l-au durut alte parti ale corpului, in special la spate, dupa ce a fost prins si judecat de parinti. a doua zi insa recuperase o mare parte din bani dupa ce a vandut surprizele cu masini de curse. a crescut, insa anii nu i-au adus si maturizarea la care sperau parintii, si prin urmare problemele au tot aparut. batranii au crezut ca l-au apucat de un picior pe Dumnezeu cand odorul lor le-a spus ca se angajeaza la un batalion de tancuri.

"Daca nici armata nu il potoleste, apoi nici Dumnezeu nu poate!"

si l-a mai potolit. putin. discplina ii prindea destul e bine si scandalurle au inceput sa dispara. incet, incet a castigat  increderea superiorior. incet,incet a mai crescut in grad. si s-a intors la viata de dinainte. de golanas. de baiat de cartier descurcaret. si a inceput sa vanda tot ce ii cadea in mna si nu atragea atentia prin disparitia sa.

-deci, baieti: nu vreti biste bocanci cu virf de otel. sunt aproape noi. nepurtati!
-nu!
-niste curele din piele groasa! sunt cu catarama din aia patrata. metalica. sunt foarte bune
-nu!
-niste conserve din carne?
-nu!
-o uniforma kaki?
-nu!
-una de camuflaj?
-nu!

s-a dezumflat repede. spera sa faca rost lesne de niste bani, mai ales ca mai era putin pina la Craciun si era extrem de stramtorat.

-auzi, eu as avea nevoie de ceva, dar cred ca este peste puterile tale.
-zi despre ce e vorba!
-nu cred ca poti sa faci rost
-zi!
-nu cred ca poti sa-l scoti din unitate. eu de mic mi-am dorit, si am bani. sa stii ca platesc cu banul jos
 simtea ca nu mai are rabdare. -ZI O DATA!
-mi-ar trebui un tanc. adevarat. fara munitie. doar tancul

se facu liniste. o liniste de mormant. militarul nostru era cu gandul departe. probabil pe la gardul de sarma ghimpata de la marginea unitatii. stia el un loc pe unde ar putea iesi neobservat.

-chiar vrei un tanc? intreg? si platesti cu banul jos?

hohotele de ras ale gastii l-au adus rapid cu picioarele pe pamant. si el care chiar credea ca poate da lovitura intr-o singura seara si sa scape o data pentru totdeauna de ingrozitoarea armata